astazi, dupa ce la 6 am decis sa ramanem inca o zi in puno, am dormit terminati pana pe la 1. niciunul dintre noi nu se simtea inca bine, dar am fost destul de incapatanati sa ne facem bine, asa ca am iesit la aer, ne-am luat apa si servetele si am decis sa incercam sa mancam o supa, desi nu ne e foame si deloc pofta de orice fel de mancare. e bine ca ne avem unul pe altul, pentru ca ne dorim asa de tare ca celalalt sa se faca bine, incat incercam sa parem mai puternici ca sa ne dam incredere, facem glume si ne mobilizam de dragul celuilalt. asa am iesit afara, desi nu ne simteam in stare sa mergem sau sa stam in picioare, soarele ne deranja si eram foarte ametiti. am ajuns la casona, un restaurant recomandat de toti localnicii. ne-am luat un avocado si cate o supa de pui cu taitei si am impartit un litru de limonada. n-am putut termina supa dar ne-a picat bine, atat cat am putut manca, am iesit sa ne plimbam si am atarnat pe o banca vre-o ora jumate. ne-am uitat la oameni, am vorbit cu localnicii, am vrut sa vizitam biserica, dar era inchisa. ne-am intors storsi de puteri la hotel, ne-am verificat mail-urile si am picat ca doua muste spreiate, in pat. nu am putut dormi din cauza durerilor, dar incet incet, am prins puteri. am facut cate un dus, ne-am facut bagajul si ne-am bucurat vazandu-ne mai rosii in oraji si curajosi. deci, maine, la 7, plecam spre la paz! bolivia, here we come!
astazi, dupa ce la 6 am decis sa ramanem inca o zi in puno, am dormit terminati pana pe la 1. niciunul dintre noi nu se simtea inca bine, dar am fost destul de incapatanati sa ne facem bine, asa ca am iesit la aer, ne-am luat apa si servetele si am decis sa incercam sa mancam o supa, desi nu ne e foame si deloc pofta de orice fel de mancare. e bine ca ne avem unul pe altul, pentru ca ne dorim asa de tare ca celalalt sa se faca bine, incat incercam sa parem mai puternici ca sa ne dam incredere, facem glume si ne mobilizam de dragul celuilalt. asa am iesit afara, desi nu ne simteam in stare sa mergem sau sa stam in picioare, soarele ne deranja si eram foarte ametiti. am ajuns la casona, un restaurant recomandat de toti localnicii. ne-am luat un avocado si cate o supa de pui cu taitei si am impartit un litru de limonada. n-am putut termina supa dar ne-a picat bine, atat cat am putut manca, am iesit sa ne plimbam si am atarnat pe o banca vre-o ora jumate. ne-am uitat la oameni, am vorbit cu localnicii, am vrut sa vizitam biserica, dar era inchisa. ne-am intors storsi de puteri la hotel, ne-am verificat mail-urile si am picat ca doua muste spreiate, in pat. nu am putut dormi din cauza durerilor, dar incet incet, am prins puteri. am facut cate un dus, ne-am facut bagajul si ne-am bucurat vazandu-ne mai rosii in oraji si curajosi. deci, maine, la 7, plecam spre la paz! bolivia, here we come!







It‘s quite in here! Why not leave a response?