astazi ne-am trezit la 6 pentru ca la 7-7.15 un microbuz vine sa ne ia si sa ne duca la autobuzul pentru siem reap. apucam sa bem o cafea si busul e jos. chiar mai devreme decat asteptat. ce surpriza placuta!
toate locurile in care pot fi si multi straini sunt foarte bine pazite de agenti de paza cu arme. desi nu am asistat la nimic ciudat sau dubios, chiar si atm-urile, autogarile, statiile, aeroportul e de la sine inteles, sunt pline de oameni de paza care decid cine intra si cine nu, firme sau, pur si simplu, o breasla foarte bine organizata de conducatori de tuk-tuk au grija sa ai cu ce sa ajungi la hotel. se ajuta intre ei si nu exista concurenta. isi dau unii la alti clienti si par super uniti si in preturi.
am ajuns la guesthouse-ul din siem reap: aroma daily. tot orasul pare plin de turisti. aici, ca turist, guvernul nu-ti da voie sa inchiriezi o motocicleta. ne-ar fi placut sa avem una, mai ales ca aici traficul pare mai linistit decat in capitala. speram sa mai avem ocazia sa facem asta la plaja. am descoperit ca exista un bus de noapte, care ne ajuta sa nu pierdem mai bine de jumatate de zi pe drum. asa ca astazi ne vom plimba prin orasel, maine, de la 5 dimineata, mergem la angkor wat si seara la 8 plecam inapoi catre phnom penh. deja simtim ca suntem putin obositi. schimbarile de culturi ne ametesc deja un pic. am vrea sa avem mai mult timp. cambodia e o tara superba si natura a inzestrat-o cu multe cadouri frumoase. o sa ne plimbam prin sr astazi si va mai relatam ce am vazut. trebuie sa incepem sa scrie pe carnetel pentru ca deja zboara atatea imagini in memorie incat e foarte greu, dupa zile atat de pline, sa nu omitem cateva sau sa nu minimizam impactul lor.
am plecat spre piata. pamantul poate avea nuante de rosu aprins, pe strada guesthouse-ului nostru mai sunt cateva locuri de cazare si in rest sunt mici ateliere de service pentru motociclete. lumea vinde pe strada fructe proaspete si diferite sortimente de peste sau scoici uscate la soare. mirosurile ajung sa se combine cel putin ciudat. sunt mai putine culori decat in india dar lumea este cel putin la fel de expresiva. mult mai orientati spre turism, cambodienii nu prea te saluta doar pentru ca se bucura ca le vizitezi tara, ci pentru ca vor sa iti vanda ceva. pana si cei mai mici copii (si aici multi dintre ei lucreaza de mici vanzand diferite produse, foarte buna tactica de sensibilizare a potentialilor cumparatori) invata sa spuna in engleza preturi, lady, sir, buy something from me, si ajungi sa ai conversatii mult mai complexe cu cei de 10-11 ani decat cu cei de varsta noastra. daca in phnom penh toti sunt foarte respectuosi si inteleg cand le spui nu, in siem reap trebuie sa ii convingi ca nu e chiar nu si ca nu te impresioneaza. majoritatea vand produsele facute in serie, deci sunt un fel de franciza
ne-am uitat la carti, la nenumaratele magazine de cd-uri si dvd-uri piratate si originale… au absolut orice, sunt oricum mult mai la curent cu noutatile decat noi. am vazut chiar si filmul lui banica jr cu mos craciun :d nu ne asteptam la asta! toata umblatura prin piete ne place dar ne si oboseste. la sectiunea de mancare e super interesant dar trebuie sa ai un stomac tare pentru ca se imbina mirosuri care in mod normal nu au ce cauta impreuna si asta face toata experienta mai putin placuta. si aici folosesc mult carnea uscata iar proaspat e putin relativ. frigiderele functioneaza pe principiul punem cuburi imense de gheata intr-o cutie cat mai mare (de obicei, dar nu neaparat, termoizolanta) si bauturile stau reci pana gheata se topeste. ne luasem portia de taiei pentru pranzo-cina si eram destul de obositi, asa ca ne-am intors in camera pe la 7 ca sa ne uitam la un documentar despre angkor wat. la 5 dimineata, un tuk-tuk ne asteapta ca sa mergem la cel mai mare sit religios din lume. protejat unesco si sustinut, in renovari, de o gramada de fonduri straine, angkor wat este un must pentru oricine viziteaza cambodia. mi-ar fi placut sa putem povesti mai mult cu oamenii locului si chiar sa aflam mai multe despre religia budista. documentarul nostru nu a avut decat 20 de minute, deci si informatia a fost putina si trunchiata. am adormit probabil in jur de 8.30 si bine am facut pentru ca urma sa ne trezim la 4. si aici dusul a fost minunat si in asfel de temperaturi nu iti mai vine sa opresti apa. am avut si cateva vizitatoare: niste soparlite dragute, la fel de surprinse ca si noi de intalnirea de gradul 4


























It‘s quite in here! Why not leave a response?